Firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un profesionist îşi exercită comerţul şi sub care semnează (art.30, Legea 26/1990). Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente, iar în cazul în care există o asemănare cu o altă firmă, atunci trebuie să se adauge o menţiune care să o deosebească de aceasta (de exemplu: desemnarea mai precisă a persoanei, indicarea felului de comerţ exercitat sau în orice alt mod).
Emblema este “semnul sau denumirea care deosebeşte un profesionist de un altul de acelaşi gen”, potrivit art.30 din Legea 26/1990. Orice emblemă trebuie să se deosebească de emblemele înscrise în acelaşi registru al comerţului, pentru acelaşi fel de comerţ, precum şi de emblemele altor profesionişti de pe piaţa unde profesionistul îşi desfăşoară activitatea.
Prin înscrierea în registrul comerţului a firmei şi emblemei, profesionistul dobândeşte drept de folosinţă exclusivă asupra acestora. Atât firma, cât şi emblema pot fi înstrăinate, cu menţiunea că firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerţ la care este întrebuinţată.
Conform legii, în cazul în care firmele sau emblemele sunt radiate din registrul comerţului, atunci acestea sunt indisponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepţia situaţiei în care “dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea să continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui profesionist persoană fizică sau al unui asociat al unei asociaţii familiale, societăţi în nume colectiv ori comandită simplă, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor”. Dacă păstrarea firmei precedente este permisă societăţii pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau societăţii cu răspundere limitată, fără cerinţa menţionării raportului de succesiune, acest fapt nu este valabil şi în cazul firmei unei societăţi cu răspundere limitată care cuprinde numele unuia sau mai multor asociaţi, unde acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi menţionarea în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor sunt obligatorii (art.41, Legea 26/1990).
Marca reprezintă, conform art. 2 din Legea 84/1998, “orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi”. În România, mărcile se înregistrează în registrul mărcilor ţinut de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).