Firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un profesionist își exercită comerțul și sub care semnează (art. 30, Legea 26/1990). Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente, iar în cazul în care există o asemănare cu o altă firmă, atunci trebuie să se adauge o mențiune care să o deosebească de aceasta (de exemplu: desemnarea mai precisă a persoanei, indicarea felului de comerț exercitat sau în orice alt mod).

Emblema este „semnul sau denumirea care deosebește un profesionist de un altul de același gen”, potrivit art. 30 din Legea 26/1990. Orice emblemă trebuie să se deosebească de emblemele înscrise în același registru al comerțului, pentru același fel de comerț, precum și de emblemele altor profesioniști de pe piața unde profesionistul își desfășoară activitatea.

Prin înscrierea în registrul comerțului a firmei și emblemei, profesionistul dobândește drept de folosință exclusivă asupra acestora. Atât firma, cât și emblema pot fi înstrăinate, cu mențiunea că firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerț la care este întrebuințată.

Conform legii, în cazul în care firmele sau emblemele sunt radiate din registrul comerțului, atunci acestea sunt indisponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepția situației în care „dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerț va putea să continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui profesionist persoană fizică sau al unui asociat al unei asociații familiale, societăți în nume colectiv ori comandită simplă, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi și cu obligația de menționare în cuprinsul acelei firme a calității de succesor”. Dacă păstrarea firmei precedente este permisă societății pe acțiuni, în comandită pe acțiuni sau societății cu răspundere limitată, fără cerința menționării raportului de succesiune, acest fapt nu este valabil și în cazul firmei unei societăți cu răspundere limitată care cuprinde numele unuia sau mai multor asociați, unde acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi și menționarea în cuprinsul acelei firme a calității de succesor sunt obligatorii (art. 41, Legea 26/1990).

Marca reprezintă, conform art. 2 din Legea 84/1998, „orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinații de culori, holograme, semnale sonore, precum și orice combinație a acestora, cu condiția ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi”. În România, mărcile se înregistrează în registrul mărcilor ținut de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).